Dupa cum stiti one-shot inseamna povesti mai mici de o pagina, ina cest topic eu le voi pune pe ale mele, micute si indraznete cred:)) cine vrea sa puna astfel de povesti fara continuare sunt bine venite:))
E frig
E seara, e frig, e liniste, prea multa liniste. Stiu. Intodeauna imi condamn viata ca nu am destula liniste insa acum, ei bine acum, e prea multa liniste! As putea spune ca e exagerat de multa. E ciudat, simt cum inima imi tresalta. E ciudat si e frig. Simt cum fumul de tigara imi invaluie simtirea si linistea.
"Miroase..."
Mi-am lasat ochii se se odihneasca.
"E liniste, e frig, e noapte"
-Ce faci? O intrebare banala, ca si sufletul si mintea mea de altfel. Nu m-am sinchist a face vro miscare, mi-am dezlipit cu greu buzele uscate si am soptit
-Stau. Am simtit vibratia aerului, pamantului. Ceva pasea: prin si peste ele. Am ridicat o spranceana sarcastica in timp ce am deschis cu greu unul din ochii mei negrii.
-S-a intamplat ceva? Am auzit acel zambet, ma obsedau acele buze incortosionate in ironie.
-Conteaza? Bretonul negru ii acoperi pielea alba. Mi-am inchis ochii si am lasat aerul sa intre prin porii orpului meu, prin fiecare celula, prin fiecare atom, prin fiecare bucatica de "eu"
-Nu! Am raspuns in cele din urma.
"Acum vreau iar liniste"am zambit haotic
"Nu ma multumesc cu nimic, doar normal! Sunt om.."
Noaptea se prelinge mai mult prin tacerea noastra, prin tacerea tuturor. Fara a cere consimtamantul nimanui, fara a anunta, luna, incepe sa rasara si sa atraga in urma sa luminile orasului.
-E frumos! vocea lui, era.. atat de ragusita , obosita.
-Da.
Vantul ne intampina iar. Ne imbratisa si ne spunea in limba sa "condoleante timpului ce moare"
-Arati obosit! Am privi in ochii aceia maroni, erau...tristi?
-Stiu.
Il vedeam, ii vedeam mana, ii vedeam degetele si tigara dintre ele. Fumul era atat de dens, aproape prea dens.
-Crezi ca o sa fii constantine? O sa iti scoata cineva cancerul din plamani doar ca sa te traga in iad?
-Nu..raspunsuri scurte, incurajator de derutante.
-Si? A ridicat o spranceana in timp ce ma apucat de umeri intorcandu-mi corpul
-Si ce?
-Ce vrei sa faci? l-am privit in ochii, Sa te arunci?
-Nu.
Ii vedeam chipul :se apropia in nesimtire de al meu. Am zambit, calm si ironic, ii simteam respiratia dar nu imi pasa. Am simti cum buzele baiatului se apasau pe ale mele si cum inima statea sa imi sara din piept, dar..eu? Eu eram calma.
-Cred ca pot reconsidera partea cu saritul!
-Nu indraznesti! L-am privit dur, am privit cum se urca pe marginea acoperisului. Imi face cu mana si in acelasi timp: semn sa ma apropoi.
-O ultima dorinta? In acel moment credeam ca nu va sari, ca e imposibil. Dar in schimb, mi-a pus ceva in mana
-AI grija de el
-O sa am! Mi-a facut pentru ultima oara cu mana si a cazut. Ii priveam chipul ce se scufunda in intu-nericul acela linistit. Era calm si zambitor. M-am uitat la el si apoi la "cadou" o cruce!
"Te iubesc!" atat s-a mai citit pe buzele lui inainte ca intunericul New Yorkului sa il cuprinda. Lniste, tacere, pustiu. Un zgomot puternic anunta caderea unei petale din trandafirul fluid al universului.
-Si eu. Mi-am pus medalionul si am tras ultimul fum
"E frig, e liniste, e noapte, e ploaie .."
Am ridicat ochii catre cer
-Ploua..si e nesimtit de multa apa si e..frig
Finis
off: constantine e un film pe care vil recomand daca sunteti tari de inger si inima:)) aici in text m-am referit la o parte cand lucifer iis coate cancerul din plamani doar ca sa il lase sa traiasca ca atunci cand moare[pt a patra oara daca nu mai moare intre timp=))] sa il i-a in iad si sa nu il lase in rai
Acasa 
